Istoria acestui sfînt locaș este strîns legată de mănăstirea Neamţ de peste Prut, care era unul din cele mai mari centre ale culturii medievale moldoveneşti.
Despre Mănăstirea Noul Neamţ de la Chiţcani se spune că este „fiica Mănăstirii Neamţ din Carpaţii Moldovei vechi”. În perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, în urma secularizării averilor mănăstireşti si interzicerii slujbelor în limba slavonă, în vechea lavră a Neamţului s-au iscat nemulţumiri şi, ca urmare, în 1859, mai mulţi călugări, în frunte cu Andronic Popovici, au trecut Prutul, ajungînd la Chiţcani, unde se afla o moşie a mănăstirii. Părintele Andronic, împreună cu ieromonahul Teofan Cristea intervin la Arhiepiscopul Chișinăului, Antonie, pentru a construi o mănăstire de călugări pe moșia Chițcani - Copanca. În anul 1864, Sinodul de la Sankt Petersburg aprobă cererea ierarhului. Se înființează Mănăstirea Noul Neamț -Chițcani, cu hramul Înălțarea Domnului.
Mănăstirea a fost construită timp de aproape 50 ani. Biserica și Clopotniţa catedralei „Înălţarea Domnului”, care intrau în componenţa ansamblului monastic, au fost proiectate în anul 1864 de către un arhitect din Sankt-Peterburg. La începutul secolului XX, au fost ridicate şi celelalte construcţii: trapeza, spitalul, bucătaria de piatră, un bloc cu două etaje pentru chilii, clopotniţa de 64 metri cu cinci nivele deasupra porţii, care cîndva a fost cea mai înaltă clopotniţă din Moldova.
Spre catedrală duce o alee de stejari cu figurile novicilor sculptate în trunchiurile copacilor.În componenţa ansamblului mănăstirilor intră 4 edificii: Catedrala „Înalţarea Domnului” (de vară), biserica „Adormirii Maicii Domnului” (de iarnă), biserica „Sfîntul Nicolae” şi biserica „Înalţarea Crucii”.
În Catedrala „Înalţarea Domnului” se pastrau sfintele moaşte trimise în dar la sfîrşitul secolului al XIX-lea de către patriarhii din Ierusalim şi Constantinopol, cît şi icoana facătoare de minuni a Maicii Domnului plasata într-un chiot de lemn sculptat şi poleit cu aur, cu imaginea marelui mucenic Sf. Gheorghe Biruitorul, adusă de către fondatorul mănăstirii. Biblioteca mănăstirii număra circa 2000 de volume vechi, manuscrise și tipărituri, multe dintre care nu s-au păstrat. În prezent, pe lîngă mănăstire activează seminarul bisericesc şi tipografia.
În perioada interbelică Mănăstirea Noul Neamţ a cunoscut o mare dezvoltare, devenind una dintre cele mai înstărite.
În 1945 ieromonahul Axentie Munteanu de la Mănăstirea Noul Neamţ a fost trimis în Gulag pentru că a donat Armatei Române 150 de mii de lei, a evacuat peste Prut 30 de călugări, 100 de piese de cult şi rezervele de cereale ale mănăstirii. După unele legende, aceste odoare sînt îngropate în pămînt, lîngă schit. După altele, sînt ascunse într-o sobă. Cert este că Icoana făcătoare de minuni de la Noul Neamţ a fost descoperită şi se află şi acum la Mănăstirea Căldăruşani de lîngă Bucureşti. Patriarhul Teoctist al României, deja trecut la cele veșnice, promisese că va aduce cu mîna lui icoana înapoi, atunci cînd se vor schimba lucrurile în Transnistria.
Mănăstirea Noul Neamț a fost închisă de autoritățile sovietice în anul 1962, fiind salvate o raclă cu moaște de la mai mulți sfinți și cîteva icoane. La puțin timp, este transformată în spital de tuberculoși. Bisericile mănăstirii au ajuns depozite, iar clopotnița devine muzeu al gloriei militare sovietice.
Mănăstirea Noul Neamț s-a redeschis în anul 1989, cînd au început lucrările de reparație la bisericile Adormirea Maicii Domnului și Sfîntul Mare Ierarh Nicolae. În anul 1991 s-a deschis aici Seminarul Monahal Sfîntul Paisie Velicikovski.
În 1994 a fost restaurată clopotnița cu 12 clopote. Cel mai mare clopot are greutatea de 8,7 tone. În anul 1999 se restaurează și Biserica Înălțării Domnului.
Sfinte moaşte: în biserica Înălţării Domnului se păstrează o raclă cu părticele din mai multe sfinte moaşte, primite în dar de la Patriarhul Chiril al Ierusalimului.
Icoane şi odoare de preţ: aici se află toiagul de păstorie al Sfîntului Paisie Velicikovski şi mai multe manuscrise ale arhimandritului Andronic Popovici, întemeietorul lavrei.
sursa moldovenii.md